Dezbatere moştenire: stabilirea moştenitorilor, a cotelor şi a masei succesorale.
Partajul succesoral reprezintă operaţiunea juridică prin care se împart bunurile unei persoane decedate către moştenitorii legali (membrii familiei) sau testamentari (cei desemnaţi în prealabil ca moştenitori de persoana decedată).
Prezenţa fizică a părţilor în procesul de partaj nu este obligatorie; acestea pot fi reprezentate de un avocat bun, specializat în partaj succesoral, atât în faţa instanţei de judecată, cât şi la notar.
Reprezentarea dumneavoastră va fi posibilă prin încheierea unui contract de asistenţă juridică, care se poate realiza de la distanţă (email, WhatsApp), în baza căruia avocatul va emite împuterniciri avocatiale de reprezentare în faţa instanţelor competente.
Cine sunt moştenitorii legali?
Moştenitorii legali sunt: soţul supravieţuitor, copiii celui decedat, părinţii şi bunicii, sau alte rude până la gradul patru inclusiv.
Ce trebuie să fac imediat după decesul celui pe care-l moştenesc?
Calitatea de moştenitor se naşte din momentul acceptării succesiunii, întrucât legea permite să acceptaţi sau să refuzaţi o moştenire (art. 1106 Cod Civil).
În termen de 1 an de la deces, va trebui să vă manifestaţi intenţia de a moşteni, adică să acceptaţi succesiunea (art. 1103 Cod Civil). Ideal este ca acceptarea moştenirii să se facă prin declaraţie notarială, înscrisă în registrul naţional notarial, asigurând astfel participarea la procedura succesorala notarială.
Acceptarea succesiunii poate fi făcută şi în mod tacit, prin acte sau fapte pe care doar un moştenitor le-ar face – situaţie de evitat, deoarece va trebui dovedită.
Când se poate începe partajul?
Partajul se poate iniţia odată cu deschiderea succesiunii, adică de la momentul decesului celui pe care-l moşteniţi. Potrivit art. 1143 alin. 1 Cod Civil:
„Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moştenitorul poate cere oricând ieşirea din indiviziune…”
Merg la notar sau la instanţă de judecată?
Dacă toţi moştenitorii se înţeleg asupra modalităţii de împărţire a bunurilor, cel mai simplu este să vă adresaţi notarului pentru procedura succesorala.
În cazurile în care moştenitorii nu ajung la consens (cine/ce bun/cât primeşte), singura soluţie este obţinerea unei hotărâri judecătoreşti, pentru care veţi avea nevoie de serviciile unui avocat specializat în partaj succesoral.
Cât mă costă partajul succesoral?
Cheltuielile aferente unui proces de partaj succesoral includ: taxe de timbru, onorarii avocatiale, onorarii experţi etc.
Taxele de timbru sunt stabilite prin OUG 80/2013:
1. Cererile în materia partajului judiciar:
- Stabilirea bunurilor supuse împărţirii – 3% din valoarea acestora;
- Stabilirea calităţii de coproprietar şi a cotei-părţi – 50 lei pentru fiecare coproprietar;
- Creanţe între coproprietari – 3% din valoarea creanţelor;
- Cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor;
- Cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive – 3% din valoarea părţii de rezervă;
- Cererea de partaj propriu-zis – 3% din valoarea masei partajabile.
2. Dacă cererile din acelaşi dosar sunt formulate împreună, taxa este 5% din valoarea masei partajabile.
Onorariul avocaţial se calculează raportat la valoarea totală a masei succesorale: minim 2-5%, în funcţie de complexitatea cauzei.
Onorariile experţilor apar dacă este necesară evaluarea bunurilor moştenite sau împărţirea în natură a unui bun imobil. Costul unei expertize judiciare de evaluare/imobiliară este minim 1500 lei.
În concluzie, costurile totale aferente unui partaj succesoral se ridică, de regulă, la aproximativ 10% din valoarea moştenirii.
Cine suportă cheltuielile?
Cel sau cei care deschid partajul plătesc iniţial cheltuielile. Prin hotărârea instanţei, acestea vor fi imputate şi celorlalţi moştenitori, proporţional cu cota-parte ce le revine.
Cine stăpâneşte bunurile până la finalizarea partajului?
Stăpânirea de fapt a bunurilor moştenirii până la atestarea calităţii de moştenitor (prin certificat de moştenitor sau hotărâre judecătorească) revine moştenitorilor: soţul/soţia supravieţuitoare, copiii, părinţii.
Dacă aceştia nu se înţeleg asupra folosirii şi administrării bunurilor, pot solicita instanţei o hotărâre provizorie de partaj de folosinţă.
Ce conţine hotărârea de partaj succesoral?
Hotărârea instanţei transformă moştenitorii în proprietari exclusivi ai bunurilor moştenirii. Împărţirea se face de regulă în natură, iar dacă acest lucru nu este posibil (ex. o garsonieră), bunul se atribuie unui moştenitor, care plăteşte sulta către ceilalţi, astfel încât fiecare să primească cota sa.
Ce acte sunt necesare?
- Acte de stare civilă: certificate de naştere, certificate de căsătorie, declaraţii de acceptare a succesiunii.
- Acte de proprietate pentru bunuri imobile: contracte de vânzare-cumpărare, extrase de carte funciară, titluri de proprietate.
- Certificat de atestare fiscală, care atestă situaţia datoriilor (impozite, taxe, amenzi).
- Dovada cheltuielilor făcute pentru conservarea sau administrarea bunurilor (chitanţe, facturi).
