Cine rămâne în casă după divorţ?
Sunt 3 situaţii distincte
Până la pronunţarea hotărârii de divorţ, ambii soţi au în egală măsură dreptul de a folosi locuinţa proprietate comună
La fel cum căsătoria se încheie după derularea unei relaţii, divorţul se pronunţă abia după despărţirea în fapt a soţilor.
Pentru a răspunde întrebării „Cine rămâne în casă după divorţ?”, trebuie analizate trei situaţii distincte:
Casa / imobilul aparţine exclusiv unuia dintre soţi – în acest caz, evident, celălalt va trebui să părăsească locuinţa.
Casa / imobilul este bun comun al soţilor – prin hotărârea de divorţ se poate dispune, la cerere, atribuirea folosinii imobilului către unul dintre soţi, luându-se în considerare:
Interesul copiilor minori;
Culpa în desfacerea căsătoriei;
Posibilităţile locative ale foştilor soţi.
De regulă, va rămâne în casă soţul la domiciliul căruia au fost stabiliţi minorii, respectiv cel care nu se face vinovat de despărţirea căsătoriei. Atribuirea folosinii are efect până la definitivarea partajului bunurilor comune, prin notar (de comun acord) sau instanţă (litigios). După partaj, unul dintre soţi va deveni proprietar exclusiv al locuinţei.
Casa / imobilul este închiriat – situaţia se soluţionează similar imobilului comun, atribuirea fiind făcută după aceleaşi criterii. Diferenţa este că nu se pune problema partajului, iar atribuirea beneficiului contractului de închiriere nu este limitată în timp de finalizarea partajului bunurilor comune.
Punctele 2 şi 3 sunt reglementate prin art. 324 Cod Civil.
Art. 324. Atribuirea beneficiului contractului de închiriere
La desfacerea căsătoriei, dacă nu este posibilă folosirea locuinţei de către ambii soţi şi aceştia nu se înţeleg, beneficiul contractului de închiriere poate fi atribuit unuia dintre soţi, ţinându-se seama, în ordine, de:
interesul superior al copiilor minori;
culpa în desfacerea căsătoriei;
posibilităţile locative proprii ale foştilor soţi.
Soţul căruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere este dator să plătească celuilalt o indemnizaţie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare într-o altă locuinţă, cu excepţia cazului în care divorţul a fost pronunţat din culpa exclusivă a acestuia din urmă. Dacă există bunuri comune, indemnizaţia se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite soţului căruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere.
Atribuirea beneficiului contractului de închiriere se face cu citarea locatorului şi produce efecte faţă de acesta de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă.
Prevederile alin. (1) – (3) se aplică în mod similar şi în cazul în care bunul este proprietatea comună a celor doi soţi, atribuirea beneficiului locuinţei conjugale producând efecte până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj.